Știi cum poți scăpa de stres? Află care sunt cele mai frecvente cauze, simptome și consecințe ale acestuia

Viața modernă implică mulți factori de stres cu care trebuie să ne confruntăm zilnic. Fie că este vorba despre presiunea socială, un mediu de lucru inadecvat sau relații de familie proaste, în cele din urmă depinde doar de noi cum facem față acestor presiuni. Citește sfaturile noastre și învață diferite tehnici de reducere a stresului pentru o prevenire eficientă. Află care este diferența dintre stresul acut și cel cronic, care sunt cele mai frecvente cauze, simptome și posibile consecințe ale acestuia.

12 sfaturi pentru combaterea stresului

1. Relaxează-ți fața

Răcorește-ți fața cu apă, îndepărtează impuritățile cu un burete fin și moale din konjac și răsfață-te cu un masaj relaxant folosind un cilindru de masaj din cristale sau o piatră plată gua sha (întotdeauna împreună cu un ulei de față).

2. Fă exerciții de stretching

Execută mișcări simple care eliberează tensiunea din zona umerilor și a gâtului. Întinde-ți membrele și nu uita nici de spate.

3. Fă mișcare

Orice activitate fizică, indiferent de intensitate, ajută la combaterea stresului: alergarea, squash-ul, drumețiile, escalada, grădinăritul. Te poți antrena în aer liber sau la sală; chiar și urcatul și coborâtul scărilor poate fi benefic.

4. Atenție la igiena somnului

Somnul insuficient și de proastă calitate poate duce la creșterea stresului, deoarece nu permite minții și corpului să se odihnească corespunzător. Durata ideală de somn este de aproximativ 8 ore pe zi.

Rozmarinul poate ajuta antistres!

5. Alege o dietă sănătoasă și echilibrată

O dietă sănătoasă și echilibrată este importantă pentru a menține o formă fizică generală bună, tensiunea arterială și funcția cardiacă optimă. Se consideră că următoarele alimente ajută la reducerea nivelului de stres:

alimentele din cereale integrale (produse de panificație, paste făinoase),
legumele bogate în carbohidrați (cartofi dulci),
fructele și legumele bogate în vitamina C (portocale, hrean, anghinare) și magneziu (avocado, spanac, broccoli).
alimente bogate în acizi grași omega-3 și vitamina D (somon, ulei de măsline, avocado),
alimentele fermentate (kimchi, chefir, varză murată, murături),
alimentele bogate în vitamina B (carne roșie, fulgi de ovăz, drojdie, citrice, banane, pepene verde).
lavanda și ceaiul de mușețel ajută la reducerea stresului și te va calma nu doar înainte de culcare.

6. Evită cofeina, alcoolul și nicotina

Acestea acționează ca stimulente și pot crea dependență.

7. Fă-ți timp pentru tine

Ocupă-te de hobby-ul tău preferat care îți oferă satisfacție (și te umple de dopamină). Răsfață-te cu un masaj, mergi la coafor sau la cinema, citește o carte interesantă sau doar întinde-te și relaxează-te.

8. Descarcă-ți sufletul

Stai de vorbă cu cineva în care ai deplină încredere. Nu te concentra doar pe lucrurile negative din viața ta – dacă te plângi, vei găsi doar mai multe motive pentru plâns.

9. Concentrează-te asupra respirației

Meditarea regulată întărește capacitatea de concentrare, conferă sentimentul că îți controlezi viața (prezență conștientă, conștiință de sine) și ajută efectiv la relaxarea corpului și a minții. Pe lângă practicarea meditației, poți încerca și yoga, tai chi sau tehnicile de respirație relaxante. Un parfum plăcut emanat de lampa sau difuzorul de aromaterapie, sau un mănunchi de salvie albă și bețișoarele parfumate vor contribui la crearea unei atmosfere relaxante.

10. Joacă-te

Jocurile de societate nu sunt destinate doar copiilor – prin ele, poți învăța multe nu numai despre adversarii tăi, ci și despre tine. De asemenea, acestea ajută la reducerea semnificativă a nivelului de stres, la atenuarea tensiunii și la consolidarea relațiilor.

Ce joc de societate să aleg?

11. Desenează pentru a scăpa de stres

Scapă de încordarea excesivă și de anxietate pur și simplu desenând. În loc să citești știrile sau să te frămânți din cauza trecutului, deschide o carte de colorat antistres și începe să colorezi mandale, păsări și alte motive simpatice. Merită să încerci tehnica desenului spontan (neurografica), în care îți lași mâinile să zboare liber pe hârtie cu stiloul, creionul sau creta de ceară. Colorează desenele rezultate în orice culoare dorești folosind diferite tehnici (cretă, creion de acuarelă, acuarelă, markere).

12. Ține un jurnal al recunoștinței

Practicarea recunoștinței poate reduce stresul și îmbunătăți starea de spirit chiar și în momentele cele mai dificile. Ține un jurnal al recunoștinței în care să notezi lucrurile pentru care ești recunoscător în viață sau doar în ziua respectivă, zilnic, înainte de culcare. De asemenea, poți face un album foto cu amintirile sau citatele tale preferate. Când te vei uita la ele, îți vei da seama că situația ta nu e chiar atât de rea pe cât credeai.

Tipurile și cauzele stresului

Ce este stresul?

Stresul este reacția organismului la situațiile extrem de solicitante, care ne afectează atât la nivel fizic, cât și psihic. Stresul, în anumită cantitate, face parte integrantă din viața noastră. Există două tipuri de stres:

Eustresul

Ajută la o mai bună gestionare a sarcinilor, stă la baza motivației și a depășirii obstacolelor. Reprezintă o presiune de scurtă durată, datorată unor experiențe pozitive, cum ar fi o nuntă, nașterea unui copil sau o promovare la locul de muncă.

Distresul

Opusul eustresului, poate afecta negativ sănătatea în mai multe privințe. Reprezintă o presiune de lungă durată în urma unor experiențe negative cum ar fi divorțul, pierderea unui loc de muncă sau moartea unei persoane dragi etc.

Tipurile de stres

Stresul se împarte în mai multe tipuri în funcție de durata și originea factorilor de stres. Înțelegerea diferitelor tipuri de stres și a efectelor acestuia asupra sănătății este esențială pentru dobândirea controlului și găsirea unor modalități eficiente de gestionare a situațiilor stresante. În funcție de durată, cunoaștem următoarele tipuri de stres:

Stresul acut

Este răspunsul imediat, natural și adaptiv al organismului uman la o amenințare percepută sau la o situație solicitantă. Acest tip de stres este temporar, intens și de scurtă durată. Se dezvoltă ca răspuns la evenimente specifice, cum ar fi examenele, o ședință neplăcută la serviciu, dar și la situații excepționale, apărute brusc. Stresul acut poate provoca șoc și paralizie temporară (incapacitatea de a reacționa corespunzător la situație), însă, de obicei, se ameliorează și se atenuează în timp. Dacă durează foarte mult timp sau se repetă frecvent, poate deveni cronic.

Stresul cronic

Reprezintă o expunere de durată la factorii de stres, putând să dureze luni sau chiar și ani de zile. Activarea pe termen lung a sistemului de răspuns la stres poate perturba echilibrul hormonal, declanșând o avalanșă de efecte adverse. Stresul cronic reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății - este asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare, slăbirea imunității, tulburări digestive și de somn și poate duce la probleme psihice precum depresia și anxietatea. Acest tip de stres este cel mai adesea cauzat de dificultățile financiare, suprasolicitarea la locul de muncă, problemele de sănătate sau familiale persistente.

În funcție de originea cauzelor stresului, putem distinge mai multe tipuri de stres. Care sunt acestea?

1. Stresul fizic

Acest tip de stres provoacă un anumit disconfort fizic. Este mai ușor de tratat decât o afecțiune psihică - uneori este suficientă o noapte de somn și acordarea unui răgaz organismului pentru a se recupera, alteori este însă necesară rezolvarea problemei de sănătate. Acest tip de stres poate fi cauzat de boli, accidentări, efort fizic excesiv, dureri diverse, frig sau zgomot excesiv, expunere la temperaturi extreme, deficit de lichide și dezastre naturale.

2. Stresul psihic

Acesta are un impact semnificativ asupra sănătății mintale și, dacă durează prea mult, organismul poate fi copleșit. Cel mai adesea, este provocat de anxietate, depresie, suferință, disperare, deznădejde, efort profesional sau academic mare, agresivitate, invidie, nemulțumire persistentă sau sentimentul neîmplinirii în viață.

3. Stresul social

Acest tip de stres este legat de relațiile interpersonale și de presiunea socială. Dacă durează, poate duce la apariția disfuncțiilor sociale și a diferitelor fobii (de exemplu, fobia socială), dar și a așa-numitelor boli psihosomatice. Care sunt cauzele posibile?

sentimentul de izolare,
criza existențială constantă,
conflictele pe termen lung între parteneri,
incapacitatea de adaptare la un anumit mediu social,
decesul unei persoane dragi,
pierderea statutului social.

4. Stresul financiar

Cel mai adesea este cauzat de o situație financiară nefavorabilă, cum ar fi pierderea locului de muncă, datoriile și dependența financiară de alții. Presiunea financiară serioasă poate avea un impact negativ asupra stării mentale și fizice - ducând la anxietate, depresie, schimbări comportamentale (de exemplu, abandonarea activităților sociale), dureri de cap sau dureri de stomac.

5. Stresul la locul de muncă

Consecințele sale depășesc cu mult granițele locului de muncă. Suprasolicitarea poate duce la oboseală, productivitate redusă, relații tensionate, burnout și probleme de sănătate fizică. Menținerea unui echilibru între viața profesională și cea privată, adică un echilibru sănătos între muncă și viața de familie este esențială, fiindcă aceasta protejează bunăstarea mentală și fizică. Stresul poate fi declanșat de un anumit tip de muncă, de condițiile de lucru și de relațiile de la locul de muncă.

Cauzele cele mai frecvente

Sarcinile motrice monotone și repetitive (de exemplu, lucrările ușoare de asamblare și activitățile administrative): presiunea timpului, ritmul de lucru accelerat, activitățile tehnice, munca de noapte, responsabilitatea pentru siguranța altora, supraîncărcarea informațională și responsabilitatea financiară mare.
Condițiile de muncă: lucrul cu utilaje periculoase, în condiții zgomotoase, în prezența vibrațiilor, a radiațiilor, lucrul în mediu nefavorabil (în frig, în temperaturi ridicate, sub pământ sau la înălțime) și lucrul cu calculatoarele.
Relațiile la locul de muncă: conflictele personale, competențele nedelimitate clar între colegi, repartizarea inegală a sarcinilor de lucru, comunicarea deficitară, stilul de conducere neadecvat, hărțuirea și hărțuirea sexuală.

6. Stresul ambiental

Supraaglomerarea, poluarea aerului, smogul ușor și zgomotul excesiv pot contribui, de asemenea, la stresul cronic. Agitația orașului, în special, poate avea un impact negativ asupra (lipsei) bunăstării noastre generale. Știai că expunerea prelungită la zgomot este asociată cu creșterea tensiunii arteriale și cu tulburări ale somnului? Ieși în natură pentru a-ți calma corpul și mintea. Creează acasă un spațiu liniștit și armonios în care să te simți bine.

Hormonii de stres

Principalii hormoni de stres sunt adrenalina, noradrenalina, cortizolul și dopamina. Fiecare dintre aceștia are un efect diferit asupra nivelului de stres și interacționează în moduri diferite - de exemplu, adrenalina este eliberată în organism în cantități atât de mari și într-un timp atât de scurt încât organismul se poate „supraîncălzi” fără a recurge la cortizol (hormonul responsabil pentru depresie și anxietate).

Este important ca organismul să dispună de niveluri adecvate ale acestor hormoni, deoarece o deficiență sau un exces pe termen lung poate avea un efect dăunător asupra stării noastre fizice sau psihice. Acești hormoni sunt eliberați ca răspuns la stimulii de stres, care includ și diferitele modificări fiziologice, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, durerile de cap, transpirația excesivă, palpitațiile etc. Deși unii dintre acești hormoni au un efect plăcut, în timp ce alții nu, ei sunt esențiali în gestionarea unor situații diverse.

Adrenalina

Adrenalina (epinefrina) pregătește organismul uman pentru răspunsul „luptă sau fugi” în situațiile în care viața este pusă în pericol. Aceasta îmbunătățește concentrarea, crește forța fizică și provoacă nervozitate. Se manifestă prin înroșirea feței, transpirație, respirație grea, pupile dilatate, palpitații și tremurături . În timp ce excesul de adrenalină duce la stres cronic, lipsa ei este foarte rară. Fără ea, nu am fi capabili să răspundem adecvat situațiilor stresante.

Noradrenalina

Scopul principal al noradrenalinei (norepinefrinei) este creșterea vigilenței și stimularea activității organismului uman. Are ca efect accelerarea ritmului cardiac, creșterea tensiunii arteriale și un metabolism accelerat. Poate provoca transpirație excesivă, dureri de cap, dureri de stomac sau de piept, dar poate fi asociată și cu probleme digestive acute. Supraproducția pe termen lung a acestui hormon poate duce la anxietate excesivă și hipertensiune arterială.

Ce provoacă lipsa ei?

dureri de cap,
transpirație,
piele palidă,
dureri abdominale,
greață,
vărsături,
constipație,
pierdere inexplicabilă în greutate,
aritmie.

Cortizolul

Cortizolul este cel mai cunoscut hormon de stres. Acesta crește nivelul glucozei din sânge, asigură organismului energie pentru a reacționa rapid și reglează utilizarea grăsimilor și a proteinelor. Totodată, el suprimă procesele inflamatorii și reacțiile imunitare din organism și afectează starea de spirit și percepția stresului. Creșterea prea frecventă a nivelului de cortizol poate duce la îngrășare, dureri de cap, hipertensiune arterială, probleme de memorie și susceptibilitate crescută la diverse boli. Excesul lui persistent poate fi răspunzător pentru diferite tulburări psihice (depresie, anxietate), slăbirea sistemului imunitar și tulburări metabolice.

Ce efecte poate produce lipsa lui?

oboseală și slăbiciune,
apetit redus,
pierdere în greutate,
tensiune arterială scăzută,
pierderea bruscă a cunoștinței.

Dopamina

Dopamina, cunoscută drept hormonul fericirii, ne ajută să facem față experiențelor neplăcute și ne îmbunătățește starea generală de spirit. De asemenea, are un impact asupra coordonării organismului și a tonusului muscular (tensiune). Acest hormon este adesea asociat cu senzația de recompensă, motivație, satisfacție, fericire și bucurie. Cu toate acestea, nu trebuie exagerat cu el, deoarece, ca în orice situație, excesul lui este dăunător.

Ce poate provoca excesul de dopamină?

schimbări de dispoziție și iritabilitate,
empatie redusă,
tulburări de somn și probleme de concentrare,
hiperactivitate și impulsivitate,
halucinații și deliruri.

Dacă ai senzația că nimic în viață nu te face fericit, este posibil să ai un nivel scăzut de dopamină.

Care sunt semnele deficienței de dopamină?

gândirea negativă și tristețea,
schimbările de dispoziție,
problemele de concentrare,
oboseala,
sentimentul de disperare, care poate duce la depresie.

Simptome fizice ale stresului pe termen scurt și lung

Cum se manifestă stresul? În cazul stresului prelungit, simptomele fizice temporare pot duce la probleme de sănătate cronice care afectează negativ sistemul imunitar și cel digestiv, concentrarea, somnul, activitatea cardiacă și sănătatea reproductivă. Acestea pot produce, de asemenea, simptome psihice precum depresia, anxietatea, insomnia, iritabilitatea și problemele de concentrare.

Simptomele stresului de scurtă durată

tahicardie și respirație rapidă,
amețeli, leșin,
anxietate,
probleme digestive (balonare, diaree, constipație, dureri abdominale),
senzație de apăsare în piept,
tensiune și spasme musculare la nivelul gâtului, umerilor și spatelui.

Simptomele stresului prelungit

concentrare redusă și dificultate în a învăța lucruri noi,
tulburări de somn,
halucinații auditive (sunete de explozii, focuri de armă sau tunete),
halucinații verbale (voci),
lipsa apetitului,
cădere nervoasă,
ulcer gastric,
dureri în zona pieptului sau a inimii,
probleme dermatologice (acnee, erupții cutanate și eczeme).

Ce poate determina stresul prelungit (consecințe)

Stresul prelungit poate duce la apariția unor probleme grave de sănătate fizică și psihică. Este posibil ca tehnicile de relaxare (meditația, vizualizarea, exercițiile de respirație), regimul alimentar echilibrat sau exercițiile fizice să nu mai fie suficiente pentru combaterea stresului, caz în care e recomandat să apelăm la ajutorul profesional al unui psiholog sau al unui psihiatru. Care sunt consecințele stresului?

depresie și anxietate,
tulburări de personalitate,
fobia socială,
dezechilibre hormonale,
diabet,
ulcer gastric,
obezitate,
afecțiuni cardiace (hipertensiune arterială, tensiune cardiacă),
agravarea tulburărilor de somn.

Mohlo by vás zajímat

Nu ai ales încă?

Citește alte articole

Pe pagina urmatoare produse alcoolice sunt listate.

Pe pagina urmatoare produse din categoria Erotica sunt listate.