Sistemul imunitar este capacitatea organismului de a se proteja împotriva microorganismelor dăunătoare, cum ar fi virușii, bacteriile sau paraziții. Funcționează ca o „apărare” permanentă, care recunoaște și elimină substanțele străine ce pot provoca boli. În termeni simpli, îl putem împărți în două tipuri:
Nespecific (natural, înnăscut) – ne naștem cu el și reprezintă prima linie de apărare a organismului. Reacționează rapid împotriva oricărui „invadator”, indiferent de tipul acestuia. În această categorie intră, de exemplu, barierele fizice precum pielea, mucoasele, dar și celulele sistemului imunitar.
Specific (adaptiv, dobândit) – se dezvoltă după naștere și se concentrează asupra agenților patogeni specifici cu care organismul a avut deja contact. Acest tip de imunitate se formează treptat după întâlnirea cu un anumit virus sau o bacterie, moment în care organismul creează așa-numitele celule de memorie, pregătite să reacționeze mai rapid și mai eficient la următoarea infecție.

































